Aleea Regală, un drum prin natură și prin istorie

Aleea Regală ce pornește din spatele Castelului Peleș și duce până la Stâna Regală a fost trasată imediat după inaugurarea Castelului Peleș din 1883. La început era doar o cărare de pământ. Din 1889, poteca a devenit un drum fermecător prin pădure. A fost pietruită, s-au trasat borduri, au fost umplute intervalele cu piatră din cariera de la Poiana Țapului, iar din loc în loc, au fost așezate balustrade din beton, lucrate astfel încât să semene cu niște crengi împletite. În perioada comunistă, aleea a fost pavată cu piatră fasonată, iar balustradele au fost înlocuite cu unele de lemn.

În timp, natura a invadat cea mai mare parte a aleii, îngreunând orientarea drumeților și știrbind din eleganța drumului trasat cu grijă de peisagiștii regali de odinioară. Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș, alături de specialiștii de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB) se ocupă, în fiecare an de refuncționalizarea acestui traseu ce permite vizitatorilor să exploreze frumusețea naturii dra și a edificiilor de pe Domeniul Regal.

Unde te poartă Aleea Regală?

Urcând spre Cota 1400, la un moment dat, drumul se bifurcă. La stânga, drumul asfaltat continuă spre Cotă, iar spre dreapta începe traseul pe Aleea Regală, marcat din loc în loc cu linie albastră. După podul peste pârâul Peleș, drumul se poate continua doar pe jos, un prilej numai bun pentru a te bucura de natură, de aerul curat și pătrunzător.

La următoarea bifurcație, drumul de urmat este cel din stânga, pe sub versant, până ce se ajunge la un izvor cu apă rece. De aici până la Poiana Stânei Regale nu mai este mult. În acest loc se deschide în fața ochilor o priveliște superbă, la conturarea căreia își dau mâna crestele Bucegilor și fâneața întinsă pe o suprafață de 17 hectare, declarată rezervație naturală botanică.

Și de parcă nu ar fi fost destul ca să rămâi impresionat, stâncile Franz Iosif, monument natural geomorfologic, îți pun la picioare, odată ce le-ai cucerit, întreaga panoramă a Văii Prahovei (Bușteni, cartierele Zamora și Cumpătu), Munții Baiului, Piatra Mare și Postăvaru.

Stâncile numite după Împăratul care le-a admirat

Între copaci există un loc amenajat special pentru a putea observa peretele vertical al Stâncilor Franz Iosif.

În septembrie 1896, Împăratul Franz Iosif a vizitat România cu prilejul inaugurării canalului de la Porțile de Fier și a încheierii lucrărilor de regularizare a fluviului în zona Orșova. Vizitatorul imperial a poposit și la Sinaia, de unde a făcut o excursie la Stâna Regală. De aici, Împăratul a urcat și pe platforma amenajată pe stânca înaltă (situată la o înălțime de 1.299 de metri), pentru a admira Sinaia și Valea Prahovei. Așa se face că, după această vizită, Carol I a dat acestor stânci numele împăratului austro-ungar: Franz Iosif.

Pe peretele punctului de observație se află și astăzi un basorelief înfățișându-i pe Împăratul Franz Iosif față în față cu Regele Carol I și Regina Elisabeta. Basorelieful în marmură a fost realizat în primăvara lui 1897 de către pictorul Antoine Lecomte du Nouÿ și pus în Castelul Peleș. Sculptorul român Carol Storck a fost desemnat să facă trei copii în bronz ale acestui basorelief care au fost amplasate pe stânca Franz Iosif (existent și astăzi), la Academia Română (distrus) iar un exemplar a fost trimis cadou Împăratului.

Facem drumul mai frumos

Unul dintre proiectele de refacere a patrimoniului natural și construit al APRP este amenajarea acestui traseu turistic pe rețeaua de alei pietruite care străbate întregul domeniu, din zona împădurită aflată la nord de Aleea Peleșului, până la Stâna Regală. Acest obiectiv va oferi, din nou, pasionaților de drumeții, acces în zonele de belvedere și va facilita descoperirea patrimoniului natural și a celui construit de pe Domeniul Peleș.

Recomandă

Susțineți proiectele noastre

Prin intermediul APPRP, toți cei care apreciază valoarea monumentelor de arhitectură și a patrimoniului natural pot contribui la efortul de reconstrucție, întreținere și dezvoltare a acestora.